"Draga ...,
Daca citesti asta, inseamna ca eu chiar mi-am facut curaj si ti-am trimis-o.
Deci...bravo mie.
Nu ma stii foarte bine, dar tu m-ai "ambalat", iar eu am tendinta de a ma plange despre cat de greu este scrisul pentru mine. Dar asta... asta este cel mai greu lucru pe care a trebuit vreodata sa-l astern pe hartie: nu exista nici o modalitate usoara de a spune asta, trebuie sa o spun direct.
Am intalnit pe cineva.
A fost un accident.
Nu cautam asta...
Nu iesisem la agatat.
A fost furtuna perfecta. Ea a spus ceva, eu am raspuns. Apoi, tot ce stiu este ca vroiam sa-mi petrec restul vietii in conversatia aia.
Iar acum am sentimentul asta puternic ca ea ar putea fi aleasa.
E complet nebuna... intr-un fel ce ma face sa zambesc, uneori tamp.
E nevoie de multa intretinere.
Ea esti tu - astea sunt vestile bune.
Cele proaste sunt ca nu stiu cum sa fiu cu tine in momentul asta si asta ma sperie de moarte, pentru ca daca nu sunt cu tine acum, am senzatia ca ne vom pierde in lume.
E o lume mare si plina de suisuri si coborasuri, iar oamenii au obiceiul de a "clipi" si de a pierde momentul... momentul care putea schimba totul.
Al tau, dar nu prea fidel,
..."
Sursa: Californication, seria a doua, episodul nr. 10.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu