Perpetuum mobile cu alte bile

Vorbeam astazi cu cineva foarte drag mie... sa ii spunem "my friend"... cineva care a iubit mult la viata ei/lui... de doua ori pana acum. Prima data cand iubea ajunsese la concluzia ca niciodata nu va putea iubi pe altcineva... si culmea... a iubit din nou si a facut-o cu mai multa pasiune si convingere, a facut mai multe sacrificii acum decat prima data... a asteptat ca persoama pe care o iubea acum si pentru care renuntase la multe, sa se schimbe in bine, sa simta ceva... sa nu mai fie indiferenta. S-a schimbat... dar a inteles prea tarziu cat de importante sunt lucrurile simple... atat de simple, dar de care persoana care il/o iubea avea atat de multa nevoie.
Acum, my friend... iubeste a treia oara. Si a ajuns in sfarsit la concluzia ca desi este firesc ca dragostea sa fie insotita uneori de suferinta si sacrificii, atunci cand se ajunge ca numai unul sa simta mereu suferinta, dragostea s-a sfarsit si e timpul pentru una noua.
Nu conteaza ce cred eu despre asta...nici voi...este parerea ei/lui si are tot dreptul sa o aiba... am vrut sa sciu asta pe blog pentru ca de mult nu m-a marcat (in sens pozitiv sau negativ) ceva atat de mult incat sa simt nevoia sa scriu despre acel ceva... momentul in care mi-a spus cu zambetul pana la urechi si cu atata convingere: O SA IUBESC MEREU PE CINEVA! m-a fascinat.